Aproape 2.500 de sălăjeni au dat în judecată Serviciul de Înmatriculări din cadrul Instituţiei Prefectului judeţului Sălaj pentru a-şi înscrie maşinile second-hand aduse din străinătate fără a mai plăti taxa de primă înmatriculare. Potrivit şefului serviciului menţionat, Remus Stanciu, doar 700 dintre aceştia au avut câştig de cauză, ceilalţi renunţând după ce cererile lor au fost respinse atât în dosarele depuse la Tribunalul Sălaj, cât şi recursurile la Curtea de Apel Cluj. Aceste procese ar putea fi însă reluate, după ce Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a declarat taxa de poluare ilegală, într-un proces intentat de un sibian împotriva statului român. Astfel, taxa de primă înmatriculare ar putea fi modificată din nou. Potrivit unui comunicat de presă al CJE, această taxă încalcă legislaţia europeană întrucât produce un dezavantaj la vânzarea maşinilor second-hand din alte state pe teritoriul României. Taxa de poluare introdusă de România, impusă maşinilor la prima lor înregistrare în România, contravine legislaţiei Uniunii Europene. Respectiva lege are efectul de a descuraja importul şi punerea în circulaţie a maşinilor second-hand cumpărate în alte state membre, se arată în informaţia de presă.
Oficialii CEJ afirmă că legislaţia europeană interzice statelor membre să ia măsuri de taxare în exces a unor produse provenind din alte state, în favoarea celor de provenienţă autohtonă. Această interdicţie caută să garanteze neutralitatea totală a sistemului intern de taxe din punct de vedere al concurenţei între produsele autohtone şi cele importate, explică CEJ. Mai mult, deşi constată că sistemul de taxare introdus de România nu face vreo diferenţă explicită între statutul maşinilor în funcţie de provenienţa lor sau de naţionalitatea proprietarului, nefiind astfel o discriminare directă, CEJ apreciază că taxa poate fi discriminatorie indirect, având în vedere efectele pe care le produce. Curtea apreciază că legislaţia românească în această materie are ca efect faptul că vehiculele second-hand importate, cu o vechime considerabilă, sunt taxate cu până la 30 la sută din valoarea lor – chiar dacă este aplicată o reducere însemnată la taxă ca urmare a scăderii valorii acestora – în timp ce maşinile similare oferite pe piaţa auto second-hand internă (din România, n.r.) nu sunt supuse acestei taxe. În atare condiţii, legislaţia are ca efect descurajarea importului şi înscrierii în circulaţie în România a maşinilor second-hand cumpărate în alte state membre, afirmă CEJ.
Deşi Uniunea Europeană nu împiedică statele membre să introducă noi taxe, legislaţia europeană obligă ţările membre să aleagă şi să aranjeze sistemul de taxe astfel încât acestea să nu aibă efectul de a promova vânzările auto second-hand din piaţa autohtonă, astfel descurajând importul de maşini similare.
CEJ precizează, în comunicatul citat, că procesul judecat de Tribunalul Sibiu a fost intentat de un român pe nume Tatu. Acesta şi-a cumpărat în luna iulie 2008 un autovehicul de ocazie, standard Euro 2, fabricat în 1997 în Germania şi înmatriculat tot atunci, pentru care a fost nevoit să achite o taxă de primă înmatriculare de 2.200 de euro. Taxa plătită de Tatu a reprezentat la momentul achiziţiei o treime din valoarea cumpărării, respectiv 6.600 de euro. Întrucât a considerat că taxa este contrară normelor europene, bărbatul a căutat să-şi recupereze banii. El şi-a susţinut acţiunea în instanţă pe aceea că taxa este aplicată numai vehiculelor second-hand importate din alte state, nu şi celorlalte maşini second-hand deja înregistrate în România şi revândute.
Paşii de urmat spre instanţă
Cei care doresc să urmeze calea instanţelor pentru a recupara suma plătită pe taxa de înmatriculare trebuie să parcurgă câţiva paşi. În primul rând trebuie depusă o petiţie la Direcţia de Finanţe Publice de care aparţine proprietarul maşinii, în care să fie precizat că taxa este în contradicţie cu dreptul comunitar şi discriminatorie, drept pentru care se solicită restituirea ei, plus dobânda actualizată până la data restituirii. La petiţie se anexează şi chitanţa care atestă plata taxei de primă înmatriculare. Fiscul este obligat să răspundă la petiţie în termen de 30 de zile şi mai mult ca sigur răspunsul va fi negativ.
Un al doilea pas se face după primirea răspunsului negativ de la Fisc, formulând o cerere de chemare în judecată a Fiscului, ce se depune la Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului de care aparţii cu domiciliul. În cererea de chemare în judecată se solicită restituirea taxei de primă înmatriculare şi suportarea de către stat a cheltuielilor de judecată.
Dacă Tribunalul admite cererea, va începe procesul în urma căruia se poate da câştig de cauză. Fiscul va putea face recurs, iar în cazul în care Curtea de apel va respinge recursul, practic hotărârea va deveni executorie urmând ca banii să fie restituiţi posesorului autovehicolului banii.